Diversitatea lingvistică: genetică, biologie și cultură

Întrebări

Ce fel de limbaj ar fi putut avea Neanderthalii? Sunt toate aspectele structurale ale limbajului la fel de (in)stabile? Există constrângeri extra-lingvistice asupra răspândirii familiilor lingvistice? In ce fel este diversitatea lingvistică influențată de genetica, biologia și cultura populațiilor umane?

Slides

• Some quantitative and data-driven approaches to studying linguistic diversity and the processes that shape it pdf
• Language and speech in their wider environment: ecological, physical and biological influences on linguistic diversity pdf

Invitat:

Dan Dediu (Laboratoire Dynamique Du Langage (DDL) and Université Lumière Lyon 2, Lyon, France, https://bitsaying.wordpress.com/)

Când? Unde? Ce?

Miercuri, 27 noiembrie, 2019, orele 18:00

Amfiteatrul Spiru Haret (parter), Facultatea de Matematică si Informatică, Universitatea din București, strada Academiei, nr. 14

Abstract

În această prezentare o să trec în revistă câteva studii în care am fost implicat în care o varietate de metode cantitative (filogenetice dar nu numai) au fost aplicate pentru a răspunde la întrebări de genul: sunt toate aspectele structurale ale limbajului la fel de (in)stabile? Există constrângeri extra-lingvistice asupra răspândirii familiilor lingvistice? Este diversitatea lingvistică influențată de genetica, biologia și cultura populațiilor umane?

Joi, 28 noiembrie, 2019, orele 16:00

În cadrul masteratului de Digital Humanities al Facultății de Limbi și Literaturi Străine (coordonator Anca Dinu), la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, strada Pitar Moș, 7-13, laborator 4, etaj 2.

Abstract

Tradițional în lingvistică, limbajul și vorbirea sunt considerate oarecum izolate de mediu și de biologia vorbitorilor, dar in această prezentare voi încerca să argumentez, utilizând studii făcute în ultimii 10 ani, că această viziune nu este corectă. Mai exact, pentru a explica diversitatea lingvistică observabilă trebuie să luăm de asemenea în considerare caracteristicile mediului în care vorbitorii trăiesc, dar și anumite aspecte biologice și cognitive, de o relevanță specială pentru mine fiind anatomia organelor vorbirii. Această abordare, voi argumenta, deschide noi direcții de cercetare, și, poate mai important, oferă o platformă mai solidă pentru a înțelege propria noastră evoluție și locul nostru în natură.

Bio

Dan Dediu a studiat Matematică-Informatică la Universitatea din București (1993-1997), urmată de studii de Psihologie (1996-1998) și de un Master în Neurobiologie și Comportament (2000-2002) la aceeași universitate, și de un Doctorat în Lingvistică la Universitatea din Edinburgh (2004-2007). Interesele lui acoperă o arie vastă de discipline, dar sunt centrate pe interacțiile complexe dintre biologie, mediu, cultură și limbaj, și pe utilizarea de metode cantitative și statistice pentru a le studia. Cariera lui academică cuprinde un Postdoc la Universitatea din Edinburgh (2007-2008), Cercetător la Institutul Max Planck pentru Psiholingvistică în Nijmegen, Olanda (2008-2017), Fellow al Collegium de Lyon în Franța (2017-2018) și IDEXLyon Fellow, Laboratorul Dynamique du Langage, Universitatea Lyon 2, Franța (2018-2021). (Într-o viață anterioară, 1997-2004, Dan a fost programator și inginer software.) Publicațiile lui cuprind primul manual introductiv în genetică pentru lingviști (Cambridge University Press) și articole despre evoluția omului și a limbajului, despre aplicarea metodelor filogenetice pentru studiul istoriei limbilor, metode de imagistică cerebrală aplicate la învățarea unei limbi străine, și despre influența geneticii și biologiei umane aspre limbajului, publicate în reviste precum Nature Human Behaviour, PNAS, Proceedings of the Royal Society B, Science, și Science Advances.

Referințe

• 𝐀𝐧𝐚𝐭𝐨𝐦𝐢𝐜𝐚𝐥 𝐛𝐢𝐚𝐬𝐢𝐧𝐠 𝐚𝐧𝐝 𝐜𝐥𝐢𝐜𝐤𝐬: 𝐄𝐯𝐢𝐝𝐞𝐧𝐜𝐞 𝐟𝐫𝐨𝐦 𝐛𝐢𝐨𝐦𝐞𝐜𝐡𝐚𝐧𝐢𝐜𝐚𝐥 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐥𝐢𝐧𝐠. Moisik, S. R., & Dediu, D. (2017). Journal of Language Evolution, 2(1), 37–51.
• 𝐏𝐮𝐬𝐡𝐞𝐬 𝐚𝐧𝐝 𝐩𝐮𝐥𝐥𝐬 𝐟𝐫𝐨𝐦 𝐛𝐞𝐥𝐨𝐰: 𝐀𝐧𝐚𝐭𝐨𝐦𝐢𝐜𝐚𝐥 𝐯𝐚𝐫𝐢𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧, 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐮𝐥𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧 𝐚𝐧𝐝 𝐬𝐨𝐮𝐧𝐝 𝐜𝐡𝐚𝐧𝐠𝐞. Dediu, D., & Moisik, S. R.(2019). Glossa: A Journal of General Linguistics, 4(1), 7.
• 𝐓𝐡𝐞 𝐞𝐟𝐟𝐞𝐜𝐭𝐬 𝐨𝐟 𝐥𝐚𝐫𝐲𝐧𝐱 𝐡𝐞𝐢𝐠𝐡𝐭 𝐨𝐧 𝐯𝐨𝐰𝐞𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜𝐭𝐢𝐨𝐧 𝐚𝐫𝐞 𝐦𝐢𝐭𝐢𝐠𝐚𝐭𝐞𝐝 𝐛𝐲 𝐭𝐡𝐞 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥 𝐨𝐟 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐮𝐥𝐚𝐭𝐨𝐫𝐬. Janssen, R., Moisik, S. R., & Dediu, D. (2019). Journal of Phonetics, 74, 1–17.
• 𝐎𝐧 𝐭𝐡𝐞 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐪𝐮𝐢𝐭𝐲 𝐨𝐟 𝐥𝐚𝐧𝐠𝐮𝐚𝐠𝐞: 𝐓𝐡𝐞 𝐫𝐞𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐩𝐫𝐞𝐭𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧 𝐨𝐟 𝐍𝐞𝐚𝐧𝐝𝐞𝐫𝐭𝐚𝐥 𝐥𝐢𝐧𝐠𝐮𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜 𝐜𝐚𝐩𝐚𝐜𝐢𝐭𝐢𝐞𝐬 𝐚𝐧𝐝 𝐢𝐭𝐬 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐪𝐮𝐞𝐧𝐜𝐞𝐬. Dediu, D., & Levinson, S. C.(2013). Frontiers in Language Sciences, 4:, 397.
• 𝐍𝐞𝐚𝐧𝐝𝐞𝐫𝐭𝐡𝐚𝐥 𝐥𝐚𝐧𝐠𝐮𝐚𝐠𝐞 𝐫𝐞𝐯𝐢𝐬𝐢𝐭𝐞𝐝: 𝐍𝐨𝐭 𝐨𝐧𝐥𝐲 𝐮𝐬. Dediu, D., & Levinson, S. C.(2018). Current Opinion in Behavioral Sciences, 21, 49–55.
• 𝐓𝐡𝐞 𝐞𝐯𝐨𝐥𝐮𝐭𝐢𝐨𝐧 𝐨𝐟 𝐥𝐚𝐧𝐠𝐮𝐚𝐠𝐞 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐞𝐬 𝐢𝐬 𝐬𝐡𝐚𝐩𝐞𝐝 𝐛𝐲 𝐭𝐡𝐞 𝐞𝐧𝐯𝐢𝐫𝐨𝐧𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐛𝐞𝐲𝐨𝐧𝐝 𝐧𝐞𝐮𝐭𝐫𝐚𝐥 𝐝𝐫𝐢𝐟𝐭. Bentz, C., Dediu, D., Verkerk, A., & Jäger, G. (2018). Nature Human Behaviour, 2(11), 816.
• 𝐇𝐮𝐦𝐚𝐧 𝐬𝐨𝐮𝐧𝐝 𝐬𝐲𝐬𝐭𝐞𝐦𝐬 𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐡𝐚𝐩𝐞𝐝 𝐛𝐲 𝐩𝐨𝐬𝐭-𝐍𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐡𝐢𝐜 𝐜𝐡𝐚𝐧𝐠𝐞𝐬 𝐢𝐧 𝐛𝐢𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧. Blasi, D. E., Moran, S., Moisik, S. R., Widmer, P., Dediu, D., & Bickel, B. (2019). Science, 363(6432), eaav3218.
• 𝐖𝐞𝐚𝐤 𝐛𝐢𝐚𝐬𝐞𝐬 𝐞𝐦𝐞𝐫𝐠𝐢𝐧𝐠 𝐟𝐫𝐨𝐦 𝐯𝐨𝐜𝐚𝐥 𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭 𝐚𝐧𝐚𝐭𝐨𝐦𝐲 𝐬𝐡𝐚𝐩𝐞 𝐭𝐡𝐞 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐚𝐭𝐞𝐝 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐦𝐢𝐬𝐬𝐢𝐨𝐧 𝐨𝐟 𝐯𝐨𝐰𝐞𝐥𝐬. Dediu, D., Janssen, R., & Moisik, S. R.(2019). Nature Human Behaviour, 1–9.
• 𝐃𝐢𝐟𝐟𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭 𝐥𝐚𝐧𝐠𝐮𝐚𝐠𝐞𝐬, 𝐬𝐢𝐦𝐢𝐥𝐚𝐫 𝐞𝐧𝐜𝐨𝐝𝐢𝐧𝐠 𝐞𝐟𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐜𝐲: 𝐂𝐨𝐦𝐩𝐚𝐫𝐚𝐛𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧 𝐫𝐚𝐭𝐞𝐬 𝐚𝐜𝐫𝐨𝐬𝐬 𝐭𝐡𝐞 𝐡𝐮𝐦𝐚𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐦𝐮𝐧𝐢𝐜𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐧𝐢𝐜𝐡𝐞. Coupé, C., Oh, Y., Dediu, D., & Pellegrino, F. (2019). Science Advances, 5(9), eaaw2594.